| Home | I*EARN Romania | www.iearn.org | Activities |

| ROMANIA main page | Alba & Bihor | Bistrita-Nasaud | Buzau & Brasov | Calarasi | Dobrogea |
| Hunedoara | Maramures & Oas | Salaj & Sibiu | Suceava & Northern Moldavia |
| Valcea & Dolj | Valea Somesului | Vrancea |

General Features of the Romanian Folk Costume

Regarding its general features, the Romanian folk costume has the same resemblance all over the country having, of course, differences of details, with changes concerning the form, cut or just the way of using the jewels and the hair-do. Its essential feature is the unity in variety, different costumes being characteristic to certain regions and areas.
The Romanian folk costume has its roots in the ones of our ancestors, the Thracians, Getae and Dacians and it looks like the ones of the people in the Balkans, certainly with their differences in details of ornaments and colour.
During the history, the structure and the evolution of the Romanian folk costume has preserved its essential characteristics unspoiled. Beginning with artistic works made of home-made raw-material, the Romanian folk costume has developed during the centuries proving the real talent of the Romanian people, both in decorating the embroideries and the texture and in obtaining the vegetal paints. The folk costume differs according to the season, festive occasions, age and sex, being adopted to the specific occupations in the area. Thus, it can be simple, such as the one used while working in agriculture, or very beautifully decorated, like the one used at weddings. The difference of the costumes is also reflected according the categories of age, thus, the children's one has certain differences. For instance, the women's hairdo is different at the young unmarried girls from the one of the married women.
Generally, the women costume consists of: blouse, skirt and the piece that covers the skirt, which is different from one region to another. It has different names according to its shape and region, thus, it can be "catrinta", "vâlnic", "fota", "opreg". These pieces are woven of wool having a simple or a complicate ornament according to the region. There is a large variety in the way of hairdo, which differs from a region to another, even from a village to another. The value of these kinds of hairdo depends on the beauty of the woven materials and the embroideries. These components are called "marame", "naframe", "cepse" or "cununi". Other components of the woman's folk costume are the so-called "brâiele" and "betele", which are a kind of belts. The characteristic of the woman's folk costume in all the regions is the using of white colour as a background and the materials woven of linen, hempen and wool.
The man's costume is simple, consisting of a long or short shirt depending of the region, a pair of trousers, which can also be stretch or large according to the region. The men wear a woven belt or a leather one, depending on their job and the region they belong to.
In winter people wear thick cloth coats beautifully decorated, sheepskin coats or singlets.
The principal element in the adornment of the Romanian costume is the way of decorating both as placing and composing the motives, they being placed in certain places. Generally, the ornament of the costume is geometrical, stylizing the forms inspired from nature: birds, flowers, animals. Specific for man's costume is the chromatic elements, characterized by sobriety and balance in using the colours. In combining them harmoniously, obtaining thus colour effects of good taste and artistic refinement. The main colours are: black, red, brown, blue, green and violet.

Caracteristici generale ale PORTULUI ROMĀNESC

Portul românesc, ca trasaturi generale are aceeasi asemanare pe tot cuprinsul tarii, având desigur deosebiri de amanunte, cu schimbari de forma, croiala, sau doar de modul de folosire a pieptanaturii si a podoabelor. El are ca trasatura esentiala unitatea în varietate, diferitele costume fiind caracteristice regiunilor si zonelor respective.
Portul popular românesc îsi gaseste radacinile în portul stramosilor nostri traci, geti si daci si se aseamana cu cel al popoarelor din Peninsula Balcanica, desigur cu deosebirile care constau în amanunte decorative si colorit.
În decursul istoriei, structura si evolutia costumului popular romanesc si-a pastrat nealterate caracteristicile esentiale.
Pornind de la realizari artistice facute cu materii prime produse în gospodariile taranilor, portul popular romanesc a evoluat de-a lungul secolelor, dovedind o bogata maiestrie a taranului român, atât în ornarea tesaturilor si a broderiilor, cât si în obtinerea culorilor vegetale. Portul popular se diferentiaza în functie de anotimp, ocazii festive, vârsta si sex, adaptându-se ocupatiilor specifice fiecarei zone. Astfel, în functie de ocazie, costumul popular poate fi mai simplu, de exemplu cel folosit în timpul muncilor agricole, pâna la cel mai frumos ornat, cel folosit la nunta. Diferenta costumelor se reflecta si în functie de categoriile de vârsta, astfel, cel al copiilor, desi ca tip de îmbracaminte e la fel, are anumite diferente. De exemplu, la femei deosebirea consta în schimbarea gatelii capului, care difera în cazul fetei nemaritate fata de femeia casatorita.
În general, costumul femeiesc e compus din: camasa, poale si piesa care acopera partea de la brâu în jos care se deosebeste de la o regiune la alta. Ea are si denumiri diferite în functie de forma ei si de zona, astfel ea poate fi "catrinta", "vâlnic", "fota", "opreg". Aceste piese sunt tesute din lâna, având ornamentatie mai simpla sau mai complicata în functie de tinut. Camasile au aceleasi parti ornamentale, cu unele deosebiri cromatice si ornamentale. O completare a portului femeiesc e marea varietate a gatelii capului care difera de la o zona la alta, chiar de la sat la sat, valoarea acestei gateli depinzând de frumusetea tesaturilor si a broderiilor sau a celorlalte podoabe în acest scop. Ele sunt compuse din: marame, naframe, cepse sau cununi. Alte piese ale costumului femeiesc sunt brâiele si betelele, care prezinta si ele deosebite realizari artistice. Caracteristic costumului femeiesc din toate regiunile consta în folosirea, ca fond, a culorii albe, a tesaturilor de in, cânepa si lâna.
Costumul barbatesc e mai simplu, compus dintr-o camasa lunga în sudul si estul tarii si mai scurta în nord si vest, iar pantalonii în sud si est sunt lungi si strâmti iar în nordul si vestul tarii sunt mai scurti si mai largi. Eu sunt confectionati din pânza sau postav tesut în casa. Peste camasa barbatii îsi pun un brâu tesut în casa sau un chimir de piele, în functie de regiune si de ocupatie.
Iarna, peste hainele enumerate mai sus se poarta haine din postav, frumos ornamentate, sau cojoace din piele si pieptare.
Elementul principal în ornametatia costumului românesc consta în modul de decorare, atât ca plasare cât si compozitie a motivelor, ele fiind plasate în anumite spatii. În general ornamentatia costumelor este geometrica, stilizând formele de inspiratie naturala, cum ar fi: pasari, flori, animale. Specific costumului românesc este elementul cromatic, caracterizat prin sobrietate si echilibru în folosirea culorilor, în combinatia lor în mod armonios, rezultând obtinerea efectelor coloristice de bun gust si rafinament artistic. Culorile de baza sunt: negru, rosu, cafeniu inchis, albastru, verde si violet.

Folk costumes from Transylvania(.ppt) Folk costumes in Cluj region(.ppt) Folk Costumes in Bucharest(.pptx)
Folk Costumes from Dobrogea(.pptx) Folk Costumes from Constanta(.ppt) Folk Costumes from Dobrogea Region(.ppt)